Istoria tămâiei

De la mumificare la arderea tămâiei în locuri religioase și la produse cosmetice, culturi din toată lumea au utilizat tămâie timp de mii de ani. Tămâia nu apare doar în mituri, superstiții și în folclor, ci și în istoria medicală și religioasă. Deci, ce este tămâia? Când a fost pentru prima dată utilizată? De ce este încă utilizată în anumite religii? Cum este cultivată? Citește mai departe pentru o istorie detaliată a acestui ulei regal.

Ce este tămâia?

Tămâia este o rășină aromatică din arborele Boswellia sacra. Acești arbori cresc de obicei pe stâncile de calcar din zonele de deșert ale Peninsulei Arabe, și în Africa de Est (1). ). Peste jumătate din compoziția tămâiei (56%) este o rășină făcută din acid boswellic și olibanoresin și aproximativ 30% este gumă. Restul compoziției e din diferite uleiuri esențiale (terpene, zimogen, felandren și altele). Pentru capacitatea de a mirosi a oamenilor, compoziția chimică a tămâiei este destul de complexă. Are proprietăți aromatice, care îi oferă un miros lemnos, bogat.

Oamenii de știință au spus că compusul chimic acetat de incensol este prezent în fumul de la tămâie, care poate avea efecte euforice, psihoactive. Însă, concentrația de tămâie ar trebui să fie foarte ridicată pentru ca acest lucru să se întâmple. (2). Nu trebuie să te îngrijorezi de acest lucru dacă doar difuzezi uleiul de tămâie sau îl utilizezi în scop topic.

Istoria, comercializarea și valoarea tămâiei

Tămâia a fost întotdeauna foarte valoroasă, și utilizarea sa în comerț a fost foarte comună în Orientul Mijlociu. Fenicienii antici au utilizat tămâia în comerț, caravanele lor cărau balsamul prețuit la ordinul faraonilor. Probabil că asta are de-a face cu faptul că egiptenii au utilizat tămâia în ritualuri și de aceea era un produs valoros pentru ei.

Datorită proprietăților aromatice minunate ale tămâiei, a fost de asemenea utilizată în Egipt pentru îmbălsămarea morților. Egiptenii o utilizau ca parte a procesului de mumificare pentru a preveni descompunerea. Nero, un împărat roman, a ars cultura de tămâie pe un an întreg (nu uita cât de mult costă tămâia!) la înmormântarea iubitei sale favorite.

Când s-a descoperit mormântul lui Tutankamon în 1922, au găsit tămâie în recipiente sigilate. Nu numai că se utiliza tămâia în procesul de îmbălsămare, ci se și credea că unele obiecte funerare îi vor acompania pe cei morți în viața de apoi. Datorită faptului că tămâia era așa de scumpă, putem presupune că poate fi găsită în cavourile regilor și al clasei superioare. După mii de ani, tămâia din cavou și-a păstrat mirosul, lucru care i-a impresionat pe arheologii care au făcut această descoperire minunată. Tămâia e menționată chiar și în documente istorice din anii 2500 î.HR!

Istoria tămâiei în aromaterapie

În Europa, denumirea din engleză `Frankincense` vine de la `mireasmă francă` pentru că se credea că Francii, o uniune de triburi germanice antice, au adus-o acolo. A fost indispensabilă în scopuri estetice și multe parfumuri naturale sunt încă produse utilizând tămâie.

Mirosul tămâiei este utilizat și din motive practice, deoarece calitatea unei bucăți de tămâie poate fi evaluată în funcție de aroma sa. Cunoscătorii pot determina diferența dintre tămâia comună și cea mai valoroasă, de calitate superioară prin micile diferențe de miros.

Uleiul esențial Frankincense are o aromă lemnoasă, dulce, caldă. Acesta se îmbină bine cu portocale, lămâie, și alte uleiuri citrice. De asemenea, complementează alte miresme lemnoase, ca bergamota, pinul și lemnul de santal. Țara de origine și calitatea tămâiei joacă un rol important în cât de plăcută va fi mireasma sa.

Cultivarea tămâiei

Cei care cultivă tămâie fac o incizie în scoarța arborelui Boswellia sacra din februarie până în martie. Durează aproximativ între două și trei luni pentru sevă să curgă din tăietură, și apoi se solidifică în formă de granule albe, ca lacrima. Apoi cultivatorul se întoarce după câteva luni pentru a cultiva aceste cristale de rășină din copac. Apoi recoltatorul colectează seva lipicioasă, care s-a scurt în frunzele special pliate de mai jos. Cristalele întărite pot fi procesate pentru a produce ulei esențial de tămâie. Ei vor începe procesul din nou din august în octombrie. După mai mulți ani de repetare a acestui proces, recoltatorii vor lăsa copacii să se odihnească.

Din punct de vedere istoric, tămâia a fost utilizată în Orientul Mijlociu și în regiunile africane. Încă este recoltată în regiunile îndepărtate ale Peninsulei Arabe, în Africa și în India. În Peninsula Arabă și în Africa de Nord, tămâia valora greutatea sa în aur, deci darurile tradiționale ale magilor erau foarte valoroase. Colectarea rășinii de tămâie a rămas până în ziua de azi un proces foarte elaborat. Timpul și efortul necesar pentru a cultiva tămâia contribuie la costul său.

Producția și clasificarea tămâiei

Un arbore Boswellia poate produce doar 400 de grame de rășină. În același timp, mii de tone de tămâie sunt produse anual. Din această recoltă în masă, varietățile de tămâie sunt împărțite în două categorii: obișnuită și de calitate superioară. Aceste categorii sunt determinate în momentul în care rășina este colectată din copac, iar aceasta este separată în funcție de mărime și culoare. Bucățelele mai curate, numite tămâie de calitate superioară, arată ca niște picături și au o nuanță care dă spre galben deschis sau roz. Acestea se transformă într-o pudră albă când sunt frecate. Bucățelele mai mari, mai închise la culoare, mai `murdare`, sunt numite ”tămâie obișnuită”.

Tămâia în religie

Nu numai că tămâia miroase bine, ci are și o însemnătate profundă în diferite tradiții religioase. Înregistrările arată că această substanță valoroasă a fost utilizată încă din timpurile biblice. Darurile primite de pruncul Iisus de la magi au fost aur, smirnă și tămâie. Vechiul Testament din Biblie conține de asemenea instrucțiuni detaliate despre cum se utilizează tămâia.

Tămâia este utilizată în bisericile est-ortodoxe și în cele romano-catolice. În aceste religii, fumul tămâiei în continuă creștere simbolizează rugăciunile credincioșilor, care se ridică la cer. O persoană care merge la o biserică est-ortodoxă, poate mirosi o aromă memorabilă, luminoasă care provine de la arderea tămâiei. Când se arde tămâia, se generează un fum parfumat. În timpul închinării, tămâia este aprinsă pe cărbunii aprinși ai unei cădelnițe; un recipient de metal, în formă de cupă, care este suspendat cu lanțuri.

În unele cercuri religioase, se credea că spiritele rele urau mirosul tămâiei. În alte religii, cum ar fi taoismul, se credea că tămâia poate prelungi viața (3).

Timp de secole, preoții de pe muntele Athos, din mănăstirile grecești, au produs, de asemenea, diferite tipuri de tămâie. Numită tămâie Vatopedi, diferitele amestecuri din tămâie au o varietate de culori (negru, galben, mov) în funcție de compoziția chimică și uleiurile aromatice utilizate în prepararea lor.

Cum am menționat anterior, egiptenii utilizau deseori tămâia în ceremoniile lor religioase. Anumiți istorici cred că evreii au învățat cum să utilizeze tămâia în timpul sclaviei din Egipt, adoptând această tradiție de la egipteni.

Utilizări istorice ale tămâiei pentru tratarea bolilor

În antichitate, anumite culturi utilizau tămâia pentru a fumega zona din jurul bolnavilor, pentru că credeau că așa va fi aerul purificat. Faimosul fizician și astronom din trecutul îndepărtat, Avicenna, a scris despre proprietățile vindecătoare ale tămâiei (5).

În timpul Evului Mediu, persanii utilizau tămâia în scopuri medicinale, pentru a trata rănile și abcesele, erupțiile cutanate și problemele de piele, inflamațiile, artrita și problemele gastrointestinale (4). Pe lângă acest crez că tămâia are beneficii fizice, în secolul al 15-lea, fizicianul armenian, Amirdovlat Amasiatsi a susținut că întărește mintea și ajută memoria.

Înainte de apariția medicinei moderne, tămâia a fost utilizată deseori de doctorii din trecut. Este dificil să spunem cât de eficiente au fost proprietățile sale vindecătoare în fiecare caz, dar se credea că uleiul esențial de tămâie are efecte antiseptice, de tonifiere și de dezinfectare. De asemenea, au utilizat ulei de tămâie ca sedativ, diuretic, expectorant și astringent.

În timpurile mai moderne, oamenii au utilizat uleiul de tămâie pentru a normaliza funcționarea intestinelor, pentru a vindeca rănile de pe piele, pentru a reduce aspectul vergeturilor și pentru a ajuta la renunțatul la fumat prin reducerea dorinței de a fuma. În China, tămâia este utilizată pentru inflamația articulațiilor (3).

Tămâia la Young Living

Frankincense este unul din cele mai populare uleiuri de la Young Living. Îți recomandăm să îl utilizezi local, în scop estetic, în timpul masajelor și aromatic, pentru experiențe spirituale sau meditație. În unele cazuri, Frankincense poate fi utilizat pentru aroma sa sau ca supliment alimentar.

Deși tămâia este utilizată de milenii întregi, încă mai avem multe de învățat despre această substanță prețioasă și beneficiile sale pentru omenire. Tu pentru ce utilizezi tămâia?

History of
Tea Tree Oil

Istoria lui
Lavender Oil

Istoria lui
Peppermint Oil